Uneori, cele mai bune lecții despre grădină le găsim în natură, acolo unde nu a intervenit nimeni.

🌳 Ce ne arată natura

Dintr-o buturugă mare, aflată de mulți ani în descompunere, un mesteacăn și-a înfiripat bine rădăcinile și a crescut puternic și înalt. A crescut singur, fără ajutorul omului.

Lemnul vechi a ținut apa, a hrănit pământul și a devenit sprijin pentru o viață nouă. Exact asta ne-am propus să facem și noi în grădina noastră.

Mesteacăn crescut dintr-o buturugă veche
Rădăcinile mesteacănului coborând pe lângă buturugă
Rădăcinile au coborât pe lângă lemnul în descompunere până în pământ

Așa că, în vacanța de toamnă, ne-am unit forțele, de la mic la mare, și ne-am apucat de o treabă la care ne gândeam de mult: să pregătim terenul ca grădina să treacă mai ușor prin verile secetoase.

Copil și adult lucrând împreună la strat

🪵 Lemnele de pe pârâu

Pârâul care trece prin spatele grădinii ne-a dat o idee. Văzând lemnele aduse de viituri, ne-am gândit: ce-ar fi să le aducem la noi în grădină? Ar putea fi salvarea ei în perioadele secetoase. Dacă le-am pune ca prim strat în pământ, s-ar putea comporta ca niște bureți: ar absorbi apa când e în exces, iar rădăcinile plantelor ar găsi-o în ele când ploaia lipsește.

Spre sfârșitul verii, când seceta a pus stăpânire, lemnele s-au uscat și au putut fi transportate. Am umplut o remorcă cu ele și le-am depozitat în grădină până săptămâna aceasta, când am găsit timp să ne apucăm de treabă. Pe cele mari le-am spart și le-am rupt în bucăți mai mici.

Remorca plină cu lemnele adunate, în livadă
Lemnele adunate de pe pârâu, în remorcă
Lemnele adunate
Bucată de lemn spartă lângă mere căzute

⛏️ Pământul fertil, pus deoparte

Mai întâi am dat la o parte tot stratul de pământ fertil. Pe fundul stratului am așezat lemnele, unele lângă altele.

Strat cu pământul dat la o parte Lemn așezat în strat

💧 Lemne care se poartă ca niște bureți

La fiecare ploaie, lemnul se îmbibă cu apă și o păstrează pentru zilele secetoase. Iar cu timpul se descompune și devine hrană pentru sol și pentru viața mică din el.

🍂 Pământ din locul cu compost

Peste lemne am adus pământ fertil dintr-o altă zonă a grădinii, acolo unde am făcut compost: negru, afânat și plin de viață. Resturile din bucătărie își continuă și ele drumul spre grădină, prin compost.

Lemne mărunțite cu compost și mere Lemne încorporate cu pământ și compost
Coji de ouă și resturi de fructe pentru compost
Ce rămâne de la micul dejun se întoarce în grădină

🍒 Un strat de mere și frunze de cireș

La final am pus un strat de mere și, deasupra, frunzele strânse de sub cireși. Ele acoperă pământul ca o plapumă, iar sub ea transformarea are loc în liniște: râmele își fac treaba și, până în primăvară, sperăm ca din frunze să rezulte cât mai mult pământ.

Grămadă de frunze de cireș
Frunzele întinse peste strat, cu ajutor de nădejde

🌾 Ce urmează…

Peste frunze vom adăuga și paiele strânse din vară. Ele sunt ultimul strat al plăpumii, care ține pământul acoperit și umed peste iarnă.

Apoi stratul se va odihni. Lemnele se vor îmbiba cu apă, iar pământul, frunzele și paiele vor lucra împreună, fără grabă. Vara viitoare vom vedea cât de bine ține apa. Vă povestim. 🌱

Globurile de toamnă ale stejarului →
← În acest an de permacultură: ce o să descoperim
← Înapoi la blog